Oare Legile si Tratatele cui mai folosesc?

image_pdf

 

image_RR

Cui mai folosesc, zilele astea, tratatele de pace, cand nu se mai pierde vremea cu declaratii de razboi si fiecare isi vede de treaba lui si de monologurile sale propagandistice?…

Cand, recent, Rusia a anexat pe muteste Crimeea, dar in vazul lumii si la niste ore de maxima audienta ca sa zic asa, nici UE si nici SUA nu au impus vreo sanctiune, dar au marait (probabil era prevazut in Project Planner); cand separatistii (pro)rusi au rapit, torturat si ucis dintre oponenti, iar nu au fost sanctiuni.

A trebuit sa apara tragedia celor aproape 3 sute de turisti nevinovati (de fapt o crima de razboi!), a trebuit ca vreun cazac beat sa se joace cu joystick-ul fara sa citeasca si ”teletextul” de pe ecranul radarului…
Ceva mai demult, in alta parte, separatistii din Kossovo au fost sprijiniti impotriva unui stat suveran ( similar cu Ucraina, ca si ”diversitate”, tensiuni interne si socoteli mai vechi ramase netransate……) ce-idrept dupa un lung si dureros fratatricid intre sarbi, croati si musulmani – asta suna ca dracu’, etnii amestecate cu religii…mere cu pere…mai corect zis: ortodocsi, catolici si musulmani…zici ca e Liban! care atrocitati au socat lumea, inclusiv ca efect al unui razboi mediatic de demonizare a sarbilor, in asa masura ca pentru prima data dupa 1945, aviatia ”NATO” a bombardat un oras european!

Se pare ca despre Yugoslavia scria in ”caietul de sarcini” ca trebuie maruntita (ca si despre Romania de altfel, cum vom vedea) …cat despre haholii, cazacii si rusnacii care au acum o disputa foarte ne-academica…cred ca papusarii sefi inca n-au cazut de acord cu care din ele sa inceapa maruntirea? cu Ucraina sau cu Rusia? Dupa cum a inceput Rusia in Crimeea, s-ar fi zis ce era favorita…
Vedem ca se practica o strategie cuprinzand o diversitate de actiuni clasice etichetate insa cu nume noi, din afara lexicului utilizat in textele de lege.

Prin 1980, o tanara evreica din Israel venita in Romania in excursie si intrebata
daca in Israel este pace sau razboi, a raspuns exact asa: nu este razboi, dar nu
este nici pace; adica o a treia stare, nenumita.

In vremurile clasice, incepeau prin a se certa apoi se faceau declaratii de razboi
urmate de operatiunile militare propriu-zise, mai indelungate sau mai fulgeratoare, mai sangeroase sau mai restranse, dupa caz; partida se finaliza printr-un tratat de pace care ”legaliza” noul status quo pe o durata mai lunga sau mai scurta.
In zilele noastre se incepe direct cu ”treaba” timp in care se mai arunca si niste imprecatii peste gard si apoi, la final, au loc niste negocieri parca la misto, neurmate de nici un tratat daca tot nu a fost vorba de vreun razboi declarat ca atare…

Este mai simplu? Este mult mai complicat? Este profund ilegal? Era ceva legal inainte?

Venind mai aproape, la oile noastre carpatine, dar pastrand ordinea de idei, avem
urmatorul Studiu de Caz:

romania_R

Intre Unguri si Romani este pace sau e razboi? La cate s-au zis si la cate se fac de catre extremistii din secuime sustinuti cu mare simtire patriotica de prietenii lor din Ungaria, nu mai lipseste decat declaratia de razboi; lipseste doar la o prima vedere, pentru ca ea a fost publicata in foiletoane, iar actiunile decurg intr-o maniera similara, in episoade.

E posibil ca intr-o dimineata devreme sa constatam, privind afara pe fereastra, direct rezultatele preconizate de strategia pusa in opera de ”amiralii” flotei din pusta si de protejatii lor din inima vetrei romanesti care, de vreo 1000 de ani tot rod ca niste cari din trunchiul stejarului national…

Cu o perspectiva ca asta in fata, facem si noi o intrebare modesta la adresa responsabililor si iresponsabililor statului roman: domnilor ofiteri, voi cu ce va mai ocupati zilele astea?

Ungaria este in NATO desi cand te uiti acolo n-o vezi; este si in UE, unde o vezi ca are grija sa fie vazuta si auzita ca o capra raioasa, behaind cu coada pe sus…la capitolul asta trebuie sa fim fair play si sa recunoastem ca nu atitudinea le-a lipsit vreodata – ci mai degraba caracterul…

Acesta fiind tabloul geo-politic dintre Visegrad si Odorheiul Secuiesc, ne intrebam daca intr-adevar mai este cazul sa bagam in seama Sublima Poarta de la Bruxelles si sa continuam s-o facem pe corectii si sa ne hlizim tamp atunci cand suntem scuipati in fata in mod repetat (ma duce gandul la unele bancuri cu ardeleni…ca tot  este umorul fata de sine o adevarata specialitate nationala).

karri_putin_merkel_obamajpg_R

Daca tot au devenit tratatele internationale si legile, in general, doar niste texte optionale, gen lecturi recomandate pentru vacanta si daca tot se joaca dupa regulamente nepublicate, de fapt tot atatea la numar cati jucatori, stau si ma intreb si eu, in mod legitim, cred, om avea si noi vreun regulament al nostru? in limbaj traditional se cheama ”interes national” si eu ma refer la nucleul acestei notiuni; deci, domnilor mai responsabili sau mai putin, nu va cere nimeni desecretizarea acestui regulament, doar sa confirmati, la modul credibil, ca asa ceva exista si nu s-a pus praful pe el…
De fapt intelegeti bine ce vrea poporul asta (si nu ”populatia” din statistici): cea mai buna confirmare sunt rezultatele. Asta daca se poate…sau daca va pasa…

Nu de alta, dar dupa cum evolueaza lucrurile, la unii si involueaza ele, la noi, in curand singurul limbaj comun functional de pe aceasta planeta va fi codul masina in care lucreaza procesoarele fabricate in China, Taiwan, Coreea, Indonezia, …

Share
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

47 + = fifty