Soarele gol..

image_pdf

Într-una din cărțile despre roboți ale lui Asimov este investigată o crimă comisă de un robot asupra unui om, pe o planetă într-un ipotetic viitor al omenirii în care oamenii sunt foarte puțini și se înmulțesc strict controlat, dar având un standard de viață super, asigurat prin serviciile prestate de o armată de roboți.

Stau și mă întreb dacă acest scenariu nu este luat în serios de persoane și grupuri care au resursele necesare influențării evolutției societații, altfel pare greu de explicat de ce, in condițiile progreselor tehnologice uluitoare din ultimii…50 de ani, să zicem, viața este totuși din ce în ce mai scumpă – cu toată lăcomia corporațiilor care devastează planeta doar pentru profit, tradusă în marketing agresiv de naturaă consumeristă la care pun botu’ toți babuinii; adică vezi reclame la smart phone, de exemplu, dar la miere de albine nu prea!

Or, într-adevăr să nu mai fie resurse pentru toată lumea și ca atare unii sunt lăsați să moară (să se omoare între ei, etc) dacă nu chiar ajutați – sau nici măcar nu erau în ”cărți” și doar ei se încăpățânează să traiască și chiar să se ”multiplice”?

Să fie oare așa de simplu, cum zicea și Stalin: întotdeauna la baza unei probleme se află un om; înlături omul, dispare problema!

În cazul în studiu, oamenii sunt ceva mai numeroși, vreo 97 % din populatția planetei; scapi de toți ăștia, rămâne doar ”lumea bună” în cap cu băieții deștepți..

Share
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

seven × one =