image_pdf

Umanitate ori terminale vii?

Donald Trump zice ca vrea sa aduca joburile acasa si sa tina mexicanii peste gard, ca sa nu mai acceseze joburile slab calificate.
Numa ca joburile slab calificate vor fi din ce in ce mai putine, pentru ca robotizarea va incepe cu ele, dupa ce le-a rezolvat pe cele din sectoarele grele si periculoase sau din industriile cu productie in serie de masa – de la snacks-uri sau bere pana la smart-phones.
De fapt nu joburile vor veni acasa, ci tehnologia, ca de productie tot robotii se vor ocupa, deci vor creea cateva joburi pentru cativa ingineri si tehnicieni in plus.

Iar in SUA au cam inteles intr-al unsprezecelea ceas ca industrii practic strategice au migrat peste mari – in China, sa zicem; de exemplu, in loc de 12 fabrici de semiconductori, in State mai opereaza 2. Si asta in plin razboi total dar nedeclarat pentru accesul la resursele globale, inechitabil in prezent; acces revendicat de puterile emergente, mai ales de China; un razboi fara limite.
Pana la urma si Europa va face la fel, este mai convenabil sa exploatezi roboti decat sa oferi joburi atator oameni; si daca mai trebuie sa ii aduci si din Asia sau Africa, mai bine lipsa. Cu tot multi-culturalismul lor cu tot…
Iar in privinta bastinasilor, se vede de departe o accentuata incurajare spre IMM-uri de familie in comert, servicii sau mica productie. Sau mai bine zis …scapa cine poate; ca tot sunt, deja,  cca. 98% din active in posesia a cca. 2% din persoane – fizice, juridice si ce entitati or mai fi.
Marile business-uri ramanand desigur in portofoliul gigantilor, a corporatiilor trans-nationale, beneficiare dar si dezvoltatoare de inalte tehnologii, performante dar costisitoare.
Cresterea xenofobiei si ascensiunea extremismelor populiste, atat in State cat si in UE ne pregateste de fapt pentru noua paradigma economica inspre care progresul tehnologic  ne duce in mod implacabil si mai ales pentru consecintele acesteia pe piata muncii.

Ca o prima faza inainte de clarificarea dilemei iminente daca vom avea o umanitate ajutata de unelte super-performante sau o lume a AI (inteligentei artificiale), eventual partial populata si cu terminale vii ale retelei globale; candva cunoscute si sub numele de fiinte umane…
In alta ordine de idei dar tot cu bataie lunga pare sa fie surprinzatoarea propunere facuta acum cateva saptamani de presedintele Chinei celorlalti leaderi mondiali, la Geneva: dezarmare nucleara generala si totala si in plus deplina egalitate, de facto, intre super-puteri si statele mici.
Iti vine sa zambesti anticipand care va fi noul echilibru de forte, ulterior respectivei dezarmari, macar tinand cont de demografie si de capacitatile tehnologice, sa zicem.
Asta intr-o prima faza…caci nu peste mult timp, chiar si o tara mica, dar prospera, va putea constitui sau „angaja” armate complet robotizate: Israel de exemplu, sau Taiwan, sau Emiratele din Golf.

Si inca ceva: pare doar o problema de timp vremea cand orice student istet, sa zicem…va construi la comanda orice robot, customizat, jucandu-se cu imprimanta 3D si insufletindu-l pe respectivul Pinocchio cu aplicatii descarcate de pe torrente.

 

 

Share

Padurea inmugureste de departe

Primavara devreme, cel mai bine se vede padurea inverzind…de departe.

Pe toate planurile s-au depasit o serie de mase critice privind toate cele si tot…si totdeodata nicicand nu a fost ecartul mai mare intre extreme, sau faliile mai adanci intre grupuri si sisteme atat in sens financiar cat si cultural, de standard de viata, educatie, religie, securitate si tot asa…

Se pun la indoiala toate regulile, mai ales cele de tip ”legacy” ce au traversat practic netulburate toata istoria cunoscuta, de la dreptul de proprietate pana la marile religii de exemplu.

In esenta umanitatea recuza bancherilor si negustorilor asociati in corporatii anonime dreptul de a mai conduce lumea; si desigur ”intermediarilor” acestora, politicienilor impinsi pe val de partide care nu mai reprezinta pe nimeni si birocratilor numiti de entitati dubioase sa administreze institutii nefiresti clocite in „think tank-uri” controlate de sponsori anonimi.

 

Si asta in primul rand pentru ca umanitatea a inteles ca nu resursele ne lipsesc si nici tehnologia (stiinta indemanarii, adica…) sau know-how cum mai e cunoscuta, ci bunavointa si pana la urma bunul-simt manifestate dar mai ales ne-manifestate de elitele establishment-ului despre care nimeni  nu-si mai aduce aminte cum au ajuns unde sunt, dar toti incepem sa intelegem de ce se straduiesc atata sa impuna in continuare un status-quo care impinge lumea direct spre dezastru, global si „multilateral”

Sau isi aminteste…si nu numai, cum niste camatari au asmutit plebea pe vechea aristocratie, pe stapanii fondului funciar candva seniori ai razboiului; ne amintim treptat cu totii de marea vrajeala cu Liberte-Egalite-Fraternite!

Atat de bine ne amintim ca de data asta chiar o luam in serios; vorba ceea: spune-le o minciuna suficient de des si de apasat si vor sfarsi prin a o crede, toti!

Dar in toata vanzoleala cotidiana, prinsi absolut toti in conflicte mai directe sau mai indirecte, mai sangeroase ori mai soft, fie ele mai globale, mai continentale sau doar din asociatia de la bloc…nu vedem primavara cum inverzeste padurea, ca ne uitam prea de aproape la muguri.

Si nu vedem cum toti petro-dolarii tipariti prin cea mai mare escrocherie din istorie, teoretizata prin „credit” si „inflatie”…s-au adunat in decursul catorva decenii in China; odata ce know-kow-ul nord-atlantic a ajuns in China, transferat de corporatii din simpla lacomie, vrednicul popor chinez a inceput sa adune toate biletele verzi de pe piata nu blagosloviti fiind de tare resurse petroliere ca altii, ci devenind practic manufactura globala a umanitatii.

Si nu vedem cum aceeasi China cumpara toate resursele de vanzare, in Africa, Brazilia sau Australia…and counting!

Ori ca statele „emergente” isi revendica tot mai apasat partea lor de planeta, accesul echitabil la resurse; odata cu pierderea monopolului tehnologic, establishment-ul jewmerican isi vede contestate si toate celelalte ”intelegeri tacite” prin reasezarea surda a tuturor paradigmelor.

Sau cum electricitatea incepe sa vina mai ales de la Soare si vant, iar petrolul, gazele, sisturile sau culturile de rapita-diesel sa-si piarda investitorii.

Sau faptul ca marile freighter-e ce brazdeaza oceanele lumii curand nu vor mai avea echipaj, TIR-urile soferi si avioanele piloti; deja in fabrici numarul de ingineri incepe sa-l depaseasca pe cel al muncitorilor…si nu pentru mult timp, caci ei isi proiecteaza deja proprii inlocuitori, robotii.

Tehnologiile de manufacturare aditiva (sau imprimantele 3D, in limbaj media) vor transforma insesi conceptele de productie, proiectare, drept de autor si altele…

Progresele privind Inteligenta Artificiala (AI, pe biznisereza) ne incanta continuu, dar cati dintre noi intelegem de ce USD, CHF (valute de ”refugiu”) converg impreuna cu EUR spre o valoare unica, utila cui?? Oare robotii mai au nevoie de bani?

Sau de ce se discuta, si dincoace si dincolo de ocean, despre alocatia cuvenita neconditionat fiecarui cetatean, ca un salariu minim ca sa……stea mai degraba deoparte, ca sa nu incurce; pe cine??

Evident ca in tranzitia ce urmeaza privind piata muncii si astfel noile reguli privind accesul la resurse…oamenii trebuie si vor fi ajutati sa se adapteze noilor paradigme rezultate din toate aceste schimbari tacute, dar uimitor de rapide.

Se mai discuta….despre o finala disparitie a banilor; nu doar fizic ci chiar ca atare, ca notiune in sine.

Mai raman oamenii; prin trans-umanism spre post-adevar.

 

 

Share