image_pdf

Umanitate ori terminale vii?

Donald Trump zice ca vrea sa aduca joburile acasa si sa tina mexicanii peste gard, ca sa nu mai acceseze joburile slab calificate.
Numa ca joburile slab calificate vor fi din ce in ce mai putine, pentru ca robotizarea va incepe cu ele, dupa ce le-a rezolvat pe cele din sectoarele grele si periculoase sau din industriile cu productie in serie de masa – de la snacks-uri sau bere pana la smart-phones.
De fapt nu joburile vor veni acasa, ci tehnologia, ca de productie tot robotii se vor ocupa, deci vor creea cateva joburi pentru cativa ingineri si tehnicieni in plus.

Iar in SUA au cam inteles intr-al unsprezecelea ceas ca industrii practic strategice au migrat peste mari – in China, sa zicem; de exemplu, in loc de 12 fabrici de semiconductori, in State mai opereaza 2. Si asta in plin razboi total dar nedeclarat pentru accesul la resursele globale, inechitabil in prezent; acces revendicat de puterile emergente, mai ales de China; un razboi fara limite.
Pana la urma si Europa va face la fel, este mai convenabil sa exploatezi roboti decat sa oferi joburi atator oameni; si daca mai trebuie sa ii aduci si din Asia sau Africa, mai bine lipsa. Cu tot multi-culturalismul lor cu tot…
Iar in privinta bastinasilor, se vede de departe o accentuata incurajare spre IMM-uri de familie in comert, servicii sau mica productie. Sau mai bine zis …scapa cine poate; ca tot sunt, deja,  cca. 98% din active in posesia a cca. 2% din persoane – fizice, juridice si ce entitati or mai fi.
Marile business-uri ramanand desigur in portofoliul gigantilor, a corporatiilor trans-nationale, beneficiare dar si dezvoltatoare de inalte tehnologii, performante dar costisitoare.
Cresterea xenofobiei si ascensiunea extremismelor populiste, atat in State cat si in UE ne pregateste de fapt pentru noua paradigma economica inspre care progresul tehnologic  ne duce in mod implacabil si mai ales pentru consecintele acesteia pe piata muncii.

Ca o prima faza inainte de clarificarea dilemei iminente daca vom avea o umanitate ajutata de unelte super-performante sau o lume a AI (inteligentei artificiale), eventual partial populata si cu terminale vii ale retelei globale; candva cunoscute si sub numele de fiinte umane…
In alta ordine de idei dar tot cu bataie lunga pare sa fie surprinzatoarea propunere facuta acum cateva saptamani de presedintele Chinei celorlalti leaderi mondiali, la Geneva: dezarmare nucleara generala si totala si in plus deplina egalitate, de facto, intre super-puteri si statele mici.
Iti vine sa zambesti anticipand care va fi noul echilibru de forte, ulterior respectivei dezarmari, macar tinand cont de demografie si de capacitatile tehnologice, sa zicem.
Asta intr-o prima faza…caci nu peste mult timp, chiar si o tara mica, dar prospera, va putea constitui sau „angaja” armate complet robotizate: Israel de exemplu, sau Taiwan, sau Emiratele din Golf.

Si inca ceva: pare doar o problema de timp vremea cand orice student istet, sa zicem…va construi la comanda orice robot, customizat, jucandu-se cu imprimanta 3D si insufletindu-l pe respectivul Pinocchio cu aplicatii descarcate de pe torrente.

 

 

Share

Reteaua destrama piramida?

Justitia nu e altceva decat legea celui mai puternic!

Platon

Parca niciodata pana acuma nu a fost lumea mai ciudata si diferenta dintre Bine si Rau mai palida…

490316629

 

Asistam in direct si la ore de maxima audienta la decapitari justificate religios, auto-detonari in public ca protest impotriva „status quo-ului” geopolitic, sate si triburi ciopartite cu macheta in Africa, oameni flamanzi, copii ce nici de muste nu se mai pot apara…
Si razboaie nesfarsite pentru campuri petroliere sau zacaminte de gaze, dar si pentru impunerea de suveranitati nationale, mai indreptatite sau mai dubioase.

Dar suntem in acelasi timp martori si la declararea animalelor ca fiinte sensibile si constiente de sine, trecerea accelerata la energia „verde” si masinile electrice, la survolul cu drone a intregii planete, la generalizarea utilizarii fabricatiei aditive (zise si imprimanta 3D), nanotehnologie cu final nebanuit sau intrarea in linie dreapta a robotizarii – zeci si sute de modele de Mister Data asteapta sa intre in productia de serie ca baby-sitter, dama de companie sau ca soldat universal; se pare ca actuala generatie de ingineri va fi si ultima, ei proiectandu-si singuri inlocuitorii…

In toata aceasta vanzoleala de procese hard sau soft, tangibile sau mai putin tangibile pare ca se forjeaza noua realitate, se plamadeste o lume incredibila nu doar pentru bunicii nostri ci chiar si pentru noi cei care o privim fara sa o vedem inca.

Si pentru ca la forte noi de productie se cuvine sa avem si relatii noi de productie (vorba marxistului, nu-i asa?) niciodata regulile scrise sau nescrise nu au fost mai contestate, in toate privintele, din toate partile si in toate directiile!
De la „tiparirea” de bani la democratia „reprezentativa” sau de la salariul meritat prin nastere la corectitudinea concesionarii resurselor vitale catre corporatii cu drepturi de persoana, dar responsabilitati de mecanism suprastatal si intangibil.
Chiar notiunea de proprietate, sfanta si garantata, pe care se bazeaza intreaga paradigma economica-financiara, pare cam vetusta, eufemistic vorbind; zice-se ca am depasit faza in care stapanii inelelor erau unsii lui Dumnezeu…sau poate nu?

Tragi-comedia e ca toata lumea s-a prins ca imparatul e gol, dar legile, protocoalele, procedurile si mai ales relatiile „contractuale” fac sandramaua sa mai plutesca inca, in deriva ce-i drept.

Partea fascinanta insa pare sa fie aceea ca, daca la fotbal se lasa inaintasul in offside facand un pas inapoi, de data asta „leaderii” formali – ai statelor, ai politicii, ai bisericilor milenare – au cam fost lasati cu ceva pasi in urma de aproape toti ceilalti…pacienti clinic normali.
Si adrenalina incepe sa se faca simtita cu privire la puterea „informala”, cei din spatele leaderilor-papagali; astia pe unde se mai pozitioneaza zilele astea?
Eu cred ca s-au camuflat bine in retea; in cautarea unui nou start-up…

 

Share