image_pdf

Limba noastra-i o comoara!

„Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate,
Te-nfiori adânc şi tremuri.”

(Alexei Mateevici)

 

 

Aha! Au inceput sa se prinda….Daaa…material de studiu.

Lexicul este materia prima si la cum stim sa nuantam sinonimele, nu s-ar zice ca ne lipseste granulatia fina…

Gramatica este logica si asa gandim, in limba materna; mai limpede nu se putea, suficient de versatila pentru orice demers, cu o topica sublima ce lipseste cu desavarsire…prevestind parca inselatoarea indisciplina congenitala a neamului 🙂

Fonetica este muzica, poezia, rasfatul; si rezonanta cu…matricea, desigur.
Scrierea fonetica vorbeste de la sine: nu intereseaza originea vorbei, toate sunt ale noastre, fondul principal nu este de imprumut, nu avem de ce nota cum se scria in vreo alta limba…de inceput; asta este, de la inceput! Toti romanii vorbesc la fel, in spatiu si timp, nu e nevoie sa ne amintim vreodata cum suna candva cuvantul! Cat despre imprumuturile recente, se asimileaza rapid, asa ca sa se invete minte!

Tablitele_de_la_Sinaia

Unele artefacte , tablite si cronici presupus pelasge, dacice sau valahe vechi…sunt scrise intr-un alfabet de vreo cateva zeci de caractere latine, grecesti si nu numai; in stilul cabotin caracteristic slugilor cu nazuinte cosmopolitane, unii ”experti” au hotarat: geto-dacii au imprumutat litere si de la unii si de la altii; asa, de balbaiti ce trebuie ca erau!? Ori a fost dimpotriva?

Cel mai cuprinzator curs concis de…romanism ce poate fi recomandat curiosilor ca o simpla alcatuire de ziceri, zicatori si proverbe: doar piesele ”grele” cateva sute probabil, dintre miile aflate la indemana…Taxonomia respectivei colectii poate fi tot asa precum topica frazelor in care cugetam, vorbind sau tacand; la libera alegere, adica! 🙂

Se spune ca nu orice limba moderna are caracter hieratic, asa cum aveau latina, greaca, sanscrita, ebraica…nu orice limba poate ”gazdui” texte sacre si transmite intocmai poruncile Zeilor si revelatiile Maestrilor si ale Sfintilor. Limba romana are aceasta rara insusire de a infatisa mintii si inimii deopotriva Cuvantul lui Dumnezeu 🙂

Aaaa…si daca latina, greaca si sanscrita sau punjabi in zilele noastre, de exemplu, sunt asezate frumos si rotund primprejurul limbii valahe, ne mai miram inca o data care o fi mama limbilor hieratice!?

Share

Limba noastra-i o comoara..Un sirag de…

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Vorbea cineva la TV deunazi despre componenta unui grup de persoane din punct de vedere al cetateniei si al nationalitatii; mi-a atras atentia faptul ca respectiva comentatoare a folosit o data termenul de cetatenie pentru a desemna…cetatenia unei persoane, evident; apoi, in cuprinsul aceluiasi comentariu, o fraza mai incolo, a utilizat termenul de nationalitate pentru a desemna de asemenea cetatenia; mi-am amintit atunci ca mai observasem si in alte dati cum cuvantul nationalitate este folosit pentru desemnarea cetateniei, iar pentru nationalitate, asa cum o stiam eu definita si din scoala si din media, se utilizeaza mai nou termenul de …etnicitate.

Constat ca aceasta deplasare a sensurilor unor cuvinte pe care le avem in limba romana de ceva vreme, mai ales ca si neologisme, spre sensul pe care aceste cuvinte il au in alte limbi, de mare circulatie si ma refer aici in primul rand la limba engleza, sens uneori diferit de acela pentru care limba noastra le-a utilizat in mod traditional, aceasta deplasare are loc din mai multe cauze.

Una ar fi aceea ca sunt numerosi cei care, ori pentru ca au urmat studiile in universitati din alte tari, ori citesc si eventual vorbesc mai mult in alta limba, ori pur si simplu sunt snobi (sau cosmopoliti, cum se mai zicea cu ani in urma), oricum ar fi, toti cei mentionati au o ”calitate” comuna: aceea ca au ajuns sa se exprime mai bine in engleza (sau, unora, doar le place sa creada), de exemplu, decat in limba lor materna (apropos, asta din urma se cheama mai nou limba nativa)…

Alta explicatie, ceva mai pretioasa, consta in lexicul utilizat de unele institutii supra-statale, cum este UE de exemplu si impun o terminologie oarecum standardizata pe care  insa orice tara membra dotata cu ceva demnitate o traduce in limba proprie…mai natural sau mai prolix, cum se intampla in cazul nostru destul de frecvent; de exemplu termenul de concept care nu este tradus prin notiune, asa cum ar fi normal, ci ramane exprimat ca atare, desi in romana are un cu totul alt sens (sau avea…).

As vrea sa fiu bine inteles: nu pledez pentru o limba ”neaosa” si caraghioasa, cum ar fi deja clasica expresie ”izbaviti de talanguta” in loc de ”salvati de clopotel”, repet, me refer mai ales la neologisme care au fost asimilate de limba romana acum 100-150 de ani si care erau pana de curand (si din fericire mai sunt inca, de cine se respecta si respecta, mai ales, limba parintilor sai) folosite cu un sens bine determinat si precizat ca atare in dictionarele…oficiale – de parca ar mai exista si altele.

Ca sa fie si mai limpede la ce ma refer, sa mai luam niste exemple: ”populatie” in loc de …cetateni sau popor; ”barbat” in loc de om, persoana, individ; ”secta” in loc de cult religios (s-a mai auzit si ”denominatie”); ”rata” in loc de cota, cantitate, masura; ”agrement” in loc de intelegere; ”focusare” in loc de concentrare; ”trend” versus moda, tendinta; deja clasicul ”job”, ca slujba sau serviciu suna prea…perimat.

Lipsa de fantezie, ori comoditate, snobism, incultura…sau ce altceva intervine in acest mecanism care continua sa produca barbarisme de genul mentionat? si au inceput sa patrunda si in DEX; pacat de limba noastra, atata de expresiva, bogata si …inchegata, coerenta; un exercitiu interesant ar fi acela de a elimina dintr-un text, de exemplu (literar, nu tehnic sau de specialiate) toate ”neologismele” intrate in limba inainte de anul 1800, de exemplu toate grecismele, turcismele, slavonismele de uz bisericesc si de cancelarie si, din lexicul ardelenesc, toate ungurismele si nemtismele, sa le zic asa – si sa le  inlocuim cu sinonimele lor care in DEX figureaza cu origine latina, albaneaza, slava (in trecat zis, gogomania cum ca in romana ar fi vreo 16-20% cuvinte de origine slava se ”datoreaza” unei scoli bolsevice de prin anii ’50 si mai ales faptului ca limbile trace apartineu mai marelui subgrup indo-european al limbilor balto-slave) si mai ales…cu etimologie necunoscuta.   Cred ca ar rezulta ceva foarte interesant…poate limba romana de acum 1500 si ceva de ani; sau ar ramane limba geto-daca; sau, mai simplu, valaha. Probabil ca ar suna cam ca limba vorbita (inca) in satele din Carpati si de la poalele acestora, din obcinele Bucovinei si pana la Drobeta (excluzand bineinteles oaspetii care au uitat sa se mai intoarca acasa, gen hutuli, secui, croati carasoveni si altii)  – asta pana nu mor cei batrani, ca tinerii s-au cam mutat in Italia si Iberia…

Si mai interesant este ca dupa cele mai recente cercetari, ADN-ul uman raspunde la reguli similare celor de sintaxa si morfologie, de gramatica in general; si cum gramatica este o stiinta formala, ca si logica, nu e bine s-o faci salata bulgareasca, sa zicem asa…Nu de alta, dar evanghelistul Ioan ne zice ca ”La inceput a fost Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul”, asa ca dupa cateva mii de ani unii au descoperit NLP sau tehnica afirmatiilor…ca altminteri binecuvantarile, ca si blestemele, le practica  babele – si nu numai –  inca din negura vremurilor; nu mai departe dacat salutul ”ziua buna”, care nu este altceva decat o programare energo-informationala aplicata asupra celuilalt; pe scurt, o binecuvantare!

carte_R

Interesant de remarcat ca civilizatia hindusa a codificat mai intai limba sanscrita, opera a celebrului gramatic Panini si abia ulterior a purces la elaborarea unei stiinte gen logica (in Grecia antica s-a intamplat taman pe dos: Aristotel a produs logica, dupa care s-au cristalizat gramaticile unora sau altora dintre limbile europene; oricum Aristotel a beneficiat de vehicului unei limbi complexe si expresive, ca vechea greca; ca stai si te intrebi cum de vorbeau corect, desi nu aveau habar de gramatica; o fi din ADN)…chiar pe la noi mai putetm inca intalni tarani batrani, care nu au umblat pe la scoala mai mult de 2-3 ani (daca), dar care vorbesc o limba romana impecabila care, dupa cum suna, nu pare deprinsa de la ”difuzor”.

in_sat_R

Revenind la ale noastre, ar fi nostim de ”vazut” asa, ca pe un film, cam ce se afla inauntru si mai ales cum functioneaza mintea unuia care practica, involutar desigur, la inceput pomenita barbarizare a limbii. Nu de alta, dar acum ceva vreme prin SUA s-au facut niste studii care concluzionau precum ca tinerii americani bilingvi se integreaza mai greu la scoala si obtin rezultate sensibil mai slabe decat cei care vorbesc o singura limba acasa, in familie; si asta unii care le vorbesc corect pe amandoua! dar care sunt cam ”suspendati” intre doua culturi…cum or fi tinerii nostri corporatisti, sa zicem – nu toti, evident – care trebuie sa se ”focuseze” din greu pe un ”target” ca sa se poata califica si ei la vreun ”incentive”; acuma, c-o fi salata bugareasca, c-o fi doar o cinstita varza murata…ceva tot e!

 

Share