image_pdf

Nu există "bule"

Tot aud sau citesc pe online că degeaba ne tot agităm pe Fb și alte platforme de social-media, făcându-ne cunoscute părerile și convingerile, că tot nu reușim mare brânză în a-i influența sau, hopefully, a-i convinge pe „ceilalți” de adevărul nostru.
Ceva sens are și ideea asta, câtă vreme uitându-te la piramida nivelurilor de conștiință propusă de David R. Hawkins, devine absolut explicabil de ce, de exemplu, privind la ceva împreună cu imbecilul de lângă tine, tu zici că-i neagră, iar el zice: „ba nu, nu vezi că-i albă?”.
Totuși, dacă lucrurile ar fi așa de simple, nu-i așa că ar fi încă tot pe atât de deprimant?
Și iată cum ne amintim că nu cunoaștem doar persoane ca noi, ci și dintre „ceilalți”, dar nu ne certăm cu ei toată ziua bună-ziua pe teme generale, că poate ne sunt vecini, colegi sau…șefi!
Sau poate chiar neamuri; socri, de exemplu :)))))))

Mai trist e cu prietenii. Valabil și pe social-media, desigur.

Și atunci ne amintim de diplomație; adică nu ne certăm, ci vorbim politicos, argumentat și ne urmăm neabătut ideea și poate până la urma, convingem unul; sau măcar îl punem pe gânduri. 🙂

Repet, nu există „bule”; până și planeta interacționează cu spațiul din jur. Dar există rețele care se intersectează în multiple puncte; sau…multe subgrupuri cu o sumă de elemente comune; un mare și unic grup suntem, până la urmă. Toate diviziunile sunt de fapt doar un produs al minții noastre, după teorii si modele și categorii pe care mintea noastră,  în situațiile acute, le proclamă axiome.
Iar în situațiile contondente, le numim „ideologii”.

Vorba lui Mihai Șora: Adoptă un pesedist! 🙂

Pe bune. Sper că pastila de anti-depresiv de luni dimineață să aibă efect. Altfel, ce facem noi aicea? Vântul bate, câinii latră…

P.S. Exercițiul logic de mai sus are ca premisă că toată lumea e bine-intenționată; oopss..

Share

Deep State, meaning??

Pe Youtube, Sorin Ovidiu Vântu ne tot explicitează despre Puterea Informală, adevarata putere din spatele maimuțoilor ce se agită prin „palatele” parlamentului, Victoriei sau Cotroceni; și pare printre ultimii oameni de bănuit că nu știe despre ce vorbește.

Procurorul-Șef al DNA Laura Codruța Kovesi zicea alaltăieri de Mafia; gata cu exprimarea politic corectă, gen baroni locali, clientelă politică, trafic de influență, corupție, sifonare de bani publici și tot așa. E mafie și cam atât, crima organizată carevaszică, niște penali, chiar așa cu gulere albe și girofar cum umblă ei; fără speculații privind amănuntele despre sorginte, organizare și alte aspecte filozofice  – nici nu ar intra în atribuțiile DNA, corect??

Claudiu Târziu scrie (http://www.formula-as.ro/2017/1275/accente-2/republica-secreta-22551) despre Republica Secretă,  ceva cu mult peste Mafie, un mutant clocit din Securitatea ceaușista mai exact din cele mai grobiene componente ale acesteia, puse pe jaf laolalta cu toți cocălarii, găinarii și interlopii,  de la hoții de șine de cale ferată si capace de canal și pâna la țeparii strategici; o organizație militărește organizată.

Roger Stone, consilier al lui Donald Trump – și dealtfel și al lui Nixon și Reagan cândva (alte piese tari cazate pe la Casa Alba) – ne zice,  într-o vizită neoficială făcută zilele trecute pe la Cotroceni, printre altele și despre Deep State, de asemenea cu trimitere directș la serviciile secrete, scăpate de sub control, ni se spune.

Acest concept relativ nou pe care americanii il dezbat de vreo câțiva ani, (vezi și https://en.wikipedia.org/wiki/Deep_state_in_the_United_States) și nu numai pe breitbart.com ci și prin main-stream media democrată, progresistă și corectă politic, putem spune că a reușit sș-i facă de râs pe aceștia din urmă, cum și Stone remarcă („Sintagma „Teoria conspirației” este un termen inventat de CIA în 1964 pentru a-i discredita pe toți cei care se îndoiesc de versiunea falsă a guvernului despre anumite evenimente. Nici nu ar trebui folosit cuvântul, te faci de râs.”); asta chiar fu tare.

Una peste alta …”De regulă, atunci când oamenii își dau seama că nu înțeleg un lucru, încearcă să-i găsească un nume, și atunci când găsesc un nume, ei spun repede: „Înțeleg”. Dar „a găsi un nume” nu înseamnă că înțelegi. Din nefericire, oamenii se mulțumesc de obicei cu nume. Și un om care cunoaște un mare număr de nume, adică o mulțime de cuvinte, are reputația de a avea o mare putere de înțelegere – exceptând lucrurile practice, unde ignoranța sa nu întârzie să devină evidentă.”(P. D. Uspensky)

E drept că mulți dintre noi au dorința, și chiar tendința de a părea mai deștepți decât par, dar zic eu totuși s-o punem așa, inginerește, de o standardizare a termenilor și ca urmare să utilizam unul singur, nu de alta, dar în perspectiva observației lui Uspensky riscăm să apărem mai proști decât suntem, etichetările bâlbâite ale unora și altora acoperind evident una și aceeași mizerie.
Altminteri, e chiar lăudabil că se agită lumea și mai vântura borhotul, poate iese vreun distilat nobil până la urmă 🙂

Share